Cred că cel mai simplu este să încep povestea aceasta cu o poezie 🙂

Să umblu creanga ani în şir

Pe colţi de munte, prin oraşe uitate

Pierdută-n spaţiu, legată de’un fir

S-atârn deasupra mării însetate.

Eu sunt gen: sentimente şi valori, dans al minţii şi al corpului, vise, muzică  şi plimbare, energie cât cuprinde, neastâmpărare şi zbor liber, umblat creanga şi escaladări, ciocane şi trenuleţul groazei, ciocolată şi dulceaţă de coajă de pepene roşu, dar şi pro zilelor de 48h.

Eu cred în oameni, în căldura, energia şi puterea pe care ei le pot degaja, dacă nu se lasă intimidaţi de propriile limite.

Şi scriu aici pentru a împărtăşi tot ceea ce am învăţat de la oameni, natură şi viaţă.

Dacă doriţi să mă contactaţi: aniţa.mihai@gmail.com.

9 răspunsuri la

  1. Alexandra zice:

    Buna,
    Numele meu este Alexandra Jeles si sunt redactor la publicatia InfoCampus. In prezent ma documentez pentru articol legat de Olimpiadele Comunicarii. Stiu ca tu ai participat anul trecut la acest concurs si ai castigat unul dintre premii. As vrea, daca se poate, sa vorbim despre experienta ta la Olimpiadele Comunicarii si care au fost urmarile acestei competitii pentru tine: ai primit o oferta pentru un loc de munca in domeniu, ai participat la organizarea altor evenimente sau campanii, etc.
    Aceasta este adresa mea de e-mail si astept raspunsul tau. Iti multumesc anticipat.

    Apreciază

  2. stefan zice:

    Buna am citit cateva din numeroasele tale articole de pe blog si as vrea sa vorbim mai mult pt ca imi place cum gandesti
    nu stiu de unde esti cat ani ai …as vrea sa aflu mai multe de la tine ,pari interesanta ,lasa mi un mail sau da mi add pe mess dak nu repr un deranj prea mare;))

    Apreciază

  3. stefan zice:

    Probabil imi plac pt ca m am regasit in ele si pt ca imi plac oamenii sinceri …pa poate mai vb

    Apreciază

  4. marinel salajanu zice:

    ianuarie 25,2010 buna toata admiratia mea asemenea lucruri sunt motivante pentru mine,se vede ca nu am mai utilizat asemenea mod de a ma exprima;nu in scris ,ci fata de ceva;e realmente captivant pentru mine;stiu suna total idealist,dar circumstantele existentiale mi se citesc in ceea ce scriu,cu alte cuvinte lipsa prieteniei;nici nu

    Apreciază

  5. ianuarie30,2010 viata simpla,libera,in lipsa prieteniei,e tot atit de grea ca o viata armonioasa,implinita,dar pe-rsonal prefer a doua varianta;de ce;nu stiu,probabil filozofia vietii mele nu e in ordine

    Apreciază

  6. marinel salajanu zice:

    incep prin prisma faptului,ca nu sunt chiar singur cel putin la capitolul munca.asadar

    Apreciază

  7. Cristian zice:

    Fa-ti datoria pana-n capat, bine.
    Sunt datorii si telul si povara,
    Fie ca mangai omul, fie ca-i aperi tara
    Si-asteapta ceasul tau. Ca vine !

    Nu-ti fie teama, alta nu-i menirea,
    Ca te codesti, misel sau intelept,
    Tine nevrednicilor crancen piept,
    Ca porti in tine toata omenirea.

    Ai luat de jos poveri. Ti se cuvine.
    Si te mai cere una. Nu-i nimic. E grea.
    Ti-e carca plina, ia-o si pe ea
    Si-asteapta-ti si sfarsitul cu fruntea sus. Ca vine !

    Apreciază

  8. Cristian zice:

    Am ajuns pe aceasta pagina dupa ce am scris pe google :”cunoaste-te pe tine insuti” . Am facut asta nu ca sa gasesc sursa acestor cuvinte ci sa gasesc modalitati de a o face. A te cunoaste presupune a-ti contura singur personalitatea si a-ti face o proprie analiza a gesturilor si a comportamentului. Cu cat ma cunosc mai bine imi dau seama ca imi doresc sa ma schimb. Acesta ar fi primul pas spre evolutie. Constientizarea problemelor reprezinta un inceput in rezolvarea lor. „Sa ajungi sa te anticipezi” mi se pare fortat. Asta nu e o dovada de cunoastere ci de stabilirea unor principii in propria personalitate, deci conturarea ei. O sa ajungi sa te cunosti antuci cand vei sti ce vrei sa devii. Numai bine!

    Apreciază

Lasă un comentariu